sbs

Efectele poluării și ale Sindromului Clădirilor Bolnave asupra productivității

Sindromul Clădirilor Bolnave

este termenul utilizat in descrierea situațiilor în care ocupanții unei clădiri experimentează efecte acute de disconfort sau probleme de sănătate, ce par a fi cauzate de timpul petrecut într-un spațiu închis.

Plângerile pot fi localizate într-o anumită cameră sau zonă, sau chiar pe întreaga suprafață a clădirii. În contrast, simptomele BRI (“building related illness”, din eng. “boală cauzată de clădire”) pot fi diagnosticate și identificate, spre exemplu, ca o cauză directă a contaminanților din aer.

Cauze pot fi factorii poluanți externi ce ajung în interiorul clădirilor situate în zone poluate ale orașului (ozon, pulberile aflate în suspensie în aer — PM10 și PM2.5, dioxid de azot etc.) cât și factorii poluanți interni (ventilație necorespunzătoare, produse chimice — adezivi, vopsele, produse de curaţat; materii organice — ciuperci, polen, acarieni, păr de animale etc.), produse de combustie (fum de ţigară, încălzire cu gaz, combustibil solid).

Astfel, atât productivitatea cât și sănătatea ocupanților unei clădiri sau spațiu de birouri, pot suferi un declin major, efecte negative măsurabile, ale căror procente pot fi reduse prin prevenție, monitorizare și eficientizarea spațiului de lucru.

 
Efectele SBS în cifre

5-40%

din ocupanți raporteză prezenţa simptomelor

3%

pierdere a productivității ca urmare a ventilației necorespunzătoare

30%

mai multe erori în cazul testelor neuro comportamentale

25%-30%

din zilele libere medicale sunt cauza directă a problemelor de sănătate cauzate de mediul interior al clădirilor

12%

pierdere în productivitate, în medie, datorată calității proaste a aerului

11%

pierdere în productivitate, în medie, datorată temperaturii necorespunzătoare

10%

pierdere a confortului general, în medie

8%

pierdere în productivitate, în medie, datorată zgomotului interior

6%

pierdere în productivitate, în medie, datorată ilumiatului nepotrivit

Simptome
  • iritații ale ochilor, nasului sau gâtului
  • tuse sau gât inflamat
  • piele uscată sau alergii ale pielii
  • amețeli, stare de oboseală generală
Metode de prevenție
  • monitorizarea umidității sau a temperaturii
  • ventilație corespunzătoare, schimbarea regulată a filtrelor aparatelor de aer condiționat
  • igiena spațiului – podea, mese sau scaune
  • ionizatoare
Procentaje ale prevenției
  • scădere între 20% și 50% din plângerile raportate
  • evitarea a 90% din posibile efecte negative ale SBS
 

Pentru prevenția și monitorizarea efectelor Sindromului Clădirilor Bolnave, Haustarter propune unu sistem de micro-management al spațiului, special creat pentru a analiza cât mai multe activități și interacțiuni în spațiul de lucru, cu scopul de a dezvolta un mediu sănătos, eficient și productiv.

surse
Agenţia Europeană de Mediu (AEM)
E.P.A - Sick Building Fact Sheet

U.S. Environmental Protection Agency
Bergs, 2002; Fisk et al., 1993; Nelson et al., 1995

Te poate interesa şi..

trendsbiophilicdesign

Trenduri ale designului biophilic

Clădirile au ajuns la un apogeu în ceea ce privește standardele arhitecturale legate de sustenabilitate și atenție pentru mediul înconjurător. Iar biophilia continuă această experiență a designului, prin mutarea atenției către utilizator. Elementele prin care designul biophilic este explorat în construcția viitoarelor clădiri îmbină atât elemente naturale cât și tehnologii inovatoare, prin intermediul cărora, omul își recâștigă echilibrul dintre minte și corp.

Acoperișuri verzi

Dacă trendurile anterioare erau concentrate asupra spațiilor recreaționale de mici dimensiuni sau private, cu puține elemente de vegetație, acoperișurile verzi și spațiile exterioare de tip grădină au devenit nu doar un trend dar și o necesitate. Dincolo de beneficiile de sănătate pentru ocupanți, acoperișurile verzi au un impact major asupra căldurii urbane, asupra temperaturii generale a clădirii, cu reduceri majore ale costurilor de întreținere (aer condiționat, energie etc)

Deși acest tip de proiect cere o atenție crescută la tipare ale vremii, vânt, expunere solară a utilizatorilor și întreținere a vegetației, o grădină superioară este un bonus binevenit în arhitectura unei clădiri.

 
Grădini verticale

Construite în general în spații înterioare, în atrium-uri sau camere deschise de dimensiuni foarte mari, grădinile verticale devin un punct de atracție cu rol funcțional pentru noile amenajări interioare sau chiar urbane. Spre exemplu, Mexic încearcă o reducere a nivelului de poluare prin instalarea a peste 60,000 metri de vegetație pe stâlpii de susținere a autostrăzilor urbane.

Un alt exemplu funcțional este dat IKEA, devoltatorul punând la dispoziția celor interesați, planurile de construcție pentru o grădină interioară sferică. Această soluție de design oferă nu doar un spațiu de protecție pe timpul verii, când temperaturile ajung la extremele superioare dar și o sursă naturală, curată de a produce propriile fructe și legume – într-o cantitate limitată.

Ventilație naturală

Numeroase studii asupra ventilației interioare au arătat că o circulație corespunzătoare a aerului poate duce la creșterea productivității. Întradevăr, nu este nici o știință faptul că insuficiența aerului curat, oxigenat poate fi una din cauzele unui mediu inconfortabil, inevitabil generator de alergii sau chiar boală.

Sediul Apple Park din Cupertino, California

Compania Apple este un model în cazul ventilației naturale, sediul construit în 2017 – Apple Park – având cea mai mare instalație de acest fel. Fiind și o amenajare cu rol de a reduce costurile, clădirea devine 100% sustenabilă, fiind alimentată de energie verde.

Creșterea expunerii la lumină naturală

Construite în general în spații înterioare, în atrium-uri sau camere deschise de dimensiuni foarte mari, grădinile verticale devin un punct de atracție cu rol funcțional pentru noile amenajări interioare sau chiar urbane. Spre exemplu, Mexic încearcă o reducere a nivelului de poluare prin instalarea a peste 60,000 metri de vegetație pe stâlpii de susținere a autostrăzilor urbane.

Un bun exemplu arhitectural în acest sens este sediul Google, aflat în constucție în California, ce este acoperit cu o canopie extensivă, similară unui cort, asigurând astfel lumină naturală pe tot parcursul zilei, pe întreaga suprafață a clădirii. Adițional, canopia are rol de reglementare a climatului interior, supravegherea calității aerului și a sunetului.

Tehnologie și elemente naturale

Construite în general în spații înterioare, în atrium-uri sau camere deschise de dimensiuni foarte mari, grădinile verticale devin un punct de atracție cu rol funcțional pentru noile amenajări interioare sau chiar urbane. Spre exemplu, Mexic încearcă o reducere a nivelului de poluare prin instalarea a peste 60,000 metri de vegetație pe stâlpii de susținere a autostrăzilor urbane.

Luând în calcul utilizarea tehnologiei nu doar în comunicare dar și în construcția spațiului uman, de la obiecte casnice la sisteme ce activează case inteligente sau spații IoT, o componentă biologică sau orgnică poate preveni sau anula eventuale efecte negative ale unui astfel de spațiu: nivel ridicat de frecvențe înalte (ce pot fi dăunătoare corpului în doze mari), fluctuații ale temperaturii sau chiar și tulburări ale câmpurilor magnetice.

Introducerea de materiale noi poate avea un și un aport benefic asupra costurilor de construcție. Spre exemplu, cărămizi produse din ciuperci, mai rezistente ca betonul, cu o putere de insulare mai ridicată față de fibra de sticlă, fiind în același timp 100% compostabilă. Sau betonul din cânepă – un bio-composit super ușor, cu valoare de protecție termală și fonică.

Aspectele ecologice și de mediu, introducerea de elemente noi, organice, va crea un mediu mult mai locuibil și mai prietenos, cu efecte pozitive asupra ocupanților acestuia.

De la sufragerii la spații de lucru și săli de curs, designul biophilic are un impact major asupra felului în care percepem arhitectura și spațiile destinate oamenilor, interacțiunea cu elementele acestora fiind definite nu doar de cuvinte cheie ca profitabilitate sau cifră de afaceri, ci și de sănătatea și starea generală a oamenilor, utilizatori ai acelui spațiu.

Te poate interesa şi..

biophilia

Ce este designul biophilic?

Philia este atracția față de organisme, specii, habitate, procese și obiecte din natură și sentimentele pozitive generate de acestea.

Astfel, designul biophilic este legătura instinctivă dintre ființe umane și alte sisteme vii, definiție dată de Wilson, in 1984. Stephen R. Kellert, pioner al acestei noi științe, face referire la trei tipuri de experiențe ale naturii, reprezentând și categoriile principale ale acestui tip de design:

Experiența directă a naturii
  • Contact direct cu elemente naturale și elemente ale mediul construit,
  • lumină naturală, aer, plante, animale, apă sau decor
 
Experiența indirectă a naturii
  • Picturi sau opere de artă ce includ vegetație sau natură
  • patternuri și ornamente preluate din elemente biologice sau vegetale
  • materiale naturale și geometrii ale acestora.
 
Experiența spațiului
  • Proprietăți spațiale create de perspectiva elementelor de construcție
  • refugii, locuri intime
  • spații de tranziție.

Oliver Heath menționează faptul că designul biophilic este mai mult decât aducerea exteriorului în interior, fiind procesul de întărire a conexiunii dintre om și natură:

Natura este parte din umanitate, și fără conștientizarea și experiența acestui mister divin, omul încetează să mai fie om.

surse
Biophilia, E.O. Wilson, 1984
Practice of biophilic design, Stephen R. Kellert, 2015

Te poate interesa şi..

stresplante

Efecte pozitive ale designului biophilic în spațiul de lucru

Găsirea locului perfect în care să lucrezi, fie că ești acasă fie că ești la birou, este întotdeauna o alegere dificilă. Alături de lumina și geometria spațiului, vegetația și plantele nu doar “înverzesc” spațiul ci au și un efect direct asupra corpului, reducând nivelul de stres și îmbunătățind productivitatea.

Conform lui Stephen Kellert, in Encyclopedia of Ecology, prezența florilor și a oricărui tip de vegetație decorativă a fost direct legată de efecte calmante și în unele cazuri, de grăbire a procesului de vindecare. Productivitatea poate fi îmbunătățită, beneficiind de efecte pozitive asupra performanței, presiune sanguină scăzută și atenție crescută. Chiar și în cazul spațiilor care nu beneficiază de lumină directă sau care nu au ferestre.

Spațiu verde, aer curat

Având ca scop inițial măsurarea aerului în interiorul stațiilor spațiale, un studiul al NASA din 1989 a concluzionat că o serie de plante de interior pot fi utilizate în absorbția naturală agenților toxici din aer: benzen, formaldehida sau tricloretilena, reducând astfel efectele negative asupra ocupanților.

Mai mult, alte studii au arată ca micro-organismele găsite în pământul din ghivecele plantelor contribuie la eliminarea al benzenului. Acest lucru duce la tensiune sau stres scăzut, reducerea alergiilor și îmbunătățirea stării de spirit. Studiul notează în același timp că, integrarea plantelor în sistemul de ventilație al spațiului, poate duce la absorbția în cantități ridicate a chimicalelor, chiar și a fumului.

Mai multe plante, mai apropiați de natură

Utilizarea designului biophilic in dezvoltarea unui spațiu (fie el de lucru sau personal) sau a unei clădiri, are mai mult decât un rol estetic. Predispoziția noastră genetică de a fi atrași de elemente naturale este definită nu doar de către frumusețe ci și în funcțional. Nivelul ridicat de oxigen, de percepție sau condiție fizică sunt printre efectele pe care le dorim prezente și în interiorul spațiilor de lucru.

Luând în considerarea micile detalii ale unui spațiu poate îmbunătăți percepția asupra mediului în care lucrăm. Iar plantele sunt un bun catalizator al acestui proces, de eficientizare a interacțiunii omului cu spațiul construit, spațiul artificial, până în punctul în care natura își face simțită prezența.

Utilizarea designului biophilic în spațiile de lucru

Stresul, efortul, anxietatea și lipsa exercițiului fizic, precum și obiceiuri necorespunzătoare influențează tulburările psihosomatice ale sistemelor corpului. Este probabil ca omul să se nască cu înclinația de a fi atras de sisteme și procese naturale, dar această tendință rămâne atrofiată și chiar ascunsă în absența stimulării sau consodlidării.


Studii asupra oamenilor în birouri și fabrici din Europa conclud că simpla observare a naturii pot reduce stresul sau alergiile legate de locul de muncă sau să îmbunătățească starea generală de sănătate. Studii asupra productivității oamenilor care au avut contact cu plante și imagini din natură arată mai puține erori, eficiență în performanță, presiune sanguină scăzută sau atenție sporită. Astfel, se pot observa reduceri ale zilelor libere cu două zile pe an (raportate la 1% în creștere a productivității), pauze reduse sau creșterea numărului de minute de lucru efectiv pe parcursul unei zile.


Efecte ale unui spațiu natural pot fi:

  • îmbunătățirea semnificativă a stării fizice
  • stamina, anduranță, încredere de sine, respect de sine și pentru alții, independență, inițiativă, responsabilitate
  • finalizarea obiectivelor, gândire critică, rezolvarea problemelor
  • curiozitate, inventivitate, performanță, cooperare
  • evitarea conflictului, sănătate mintală generală.


Cercetările conclud, spre exemplu, că oamenii preferă mai degrabă spațiile naturale în pofida celor construite, sau medii în care se găsesc elemente naturale – apă, copaci sau alt tip
de vegetație, față de construcții fără aceste elemente.


Instinctul biophilic este de cele mai multe ori unul subconștient, fiind considerat faptul că biophilia apare în procesul cognitiv, în emoție, artă și etică, fiind astfel un răspuns al omului către natură.

Te poate interesa şi..

school and hospital theme a4_facebook

Supporter al SCHOOL + HOSPITAL 2017

Haustarter a fost prezent la SCHOOL+HOSPITAL 2017, BUCHAREST INTERNATIONAL FORUMS 2017, eveniment care integreaza doua forumuri internationale dedicate spatiilor educationale si medicale de inalta calitate. Am discutat cu arhitecti, manageri din educatie si sanatate, despre importanta desgin-ului biophilic in dezvoltarea de spatii umane sanatoase.

Mai multe despre forumurile SCHOOL+HOSPITAL pe

Building Health si Building Education

Un proiect creat de BORO PR&COMMUNICATION

Te poate interesa şi..

cover bh

Prezenta la Building Health Bucharest International Forum 2016

Haustarter a fost prezent la Building Health Bucharest International Forum 2016, unde a expus conceptul Designului Biophilic, discutand beneficiile acestuia, ascensiunea pe piata si valoarea stiintifica alaturi de lideri din educatie si medicina.

Building Health 2016, un proiect creat de BORO PR&COMMUNICATION
www.borocommunication.ro

Te poate interesa şi..